duminică, 19 septembrie 2010

Retezat - august 2010

Da ... a trecut ceva vreme de cand am cutreierat printre culmile Parcului National Retezat si inca nu am apucat sa scriu varianta mea despre tura. Dar o voi face in sfarsit azi.
Am pornit din Iasi pe 21 august cu trenul de Timisoara ca a doua zi ( dupa ceva emotii ca nu prindem personalul pana in Baiesti ), pe la 7 dimineata [cred :D], sa incepem urcusul. Pe traseu am trecut pe la cascada Lolaia unde am facut o pauza ceva mai lunga pentru cateva poze si catarari pe stanci si pietre.

-la cascada Lolaia-

Tot acolo era cat pe ce sa plonjez putin in apa care in 2-3 metri urma sa formeze frumoasa cascada [asta din cauza ca pietrele erau destul de alunecoase] dar din fericire am scapat de asa ceva.

Ah ... aici trebuie sa ii multumesc lui TVA ca m-a ajutat sa urc inapoi la poteca [ la coborat a fost usor sa sar de pe stanci, numai ca la urcat se pare ca erau putin cam inalte pentru mine :D ] . Asa ca ... Mersi TVA :)
In cateva ore am ajuns la "primul loc de campare" [cum zice Silviu in postarea lui ] care a fost cabana Pietrele. Pana s-a innoptat am avut timp sa ne odihnim dupa o noapte aproape nedormita si sa profitam de vremea buna si unii din noi sa prindem si putin din bronzul de munte care se zice ca se duce cel mai greu si de altfel e si sanatos [ nu ca nu am avut parte de asta din plin mai tarziu, dar o sa povestesc la momentul potrivit ].

- "primul loc de campare"-

In ziua urmatoare am pornit catre lacul Bucura unde vom zabovi pentru cateva zile pentru a putea face varfurile dorite. Traseul e destul de divers. Avand in vedere ca am urcat de la 1600 m pana la 2206 m (Curmatura Bucurei) si apoi am coborat la 2040 m (lacul Bucura), am trecut si prin padure de brazi si prin jnepenis si apoi am intrat in golul alpin. Pe drum am facut si cateva popasuri sa ne mai odihnim umerii aflati sub povara rucsacilor. Mai intai la cabana Gentiana, apoi la lacul Pietrele unde am facut si cateva poze, nu de alta, dar sa avem dovezi :D

-Alex la cabana Gentiana-

-popas la lacul Pietrele-

Eh...intr-un sfarsit, dupa o urcare mai pieptis am ajuns si in Curmatura Bucurei de unde am fost foarte bucurosi sa vedem lacul si sa avem in sfarsit tinta in fata noastra. Am fost foarte fericita sa vad ca mai avem putin si ajungem in locuri in care daca imi zicea cineva acum cativa ani ca o sa merg ii raspundeam ca asta nu o sa se intample prea curand, chiar daca mereu mi-am dorit sa calatoresc si sa merg pe munti, dar nu imi gasisem persoanele cu care sa ma aventurez in asa expeditii [insa i-am gasit odata ce am intrat la facultate >:D< ].

-lacul Bucura vazut din Curmatura Bucurei-

Ajunsi la locul de campare, am pus corturile si ne-am bucurat de peisaj, de companie si de rasaritul lunii [care s-a intamplat sa fie plina]. Am stat pana tarziu si am povestit si am facut fotografii.

-grupul vesel-

-luna plina la Bucura-

In ziua urmatoare facem primele varfuri: vf. Peleaga (2509 m) si vf. Papusa (2508 m) [si unii s-au avantat si pe vf. Custura, noi ceilalti ocolindu-l convinsi de faptul ca nu mai aveam apa].

Traseul a fost destul de lung si obositor, dar foarte placut atat pentru ca eram inconjurati de munti cat si datorita companiei :) . Eh...pe traseu au mai fost cateva discutii, dar care nu au fost din rautate, ci pentru ca planul initial era sa mergem pana pe vf. Papusa si sa ne intoarcem. Oricum....au trecut si astea si spre seara totul era bine [chiar daca eu si Irina eram putin cam obosite si cred ca am facut un pic de insolatie, dar care a trecut repede ].

Joi, daca imi aduc bine aminte, baietii au plecat fara nici cea mai mica graba pe Retezat [drept urmare au plecat pe la ora 14 din tabara], eu si Irina ramanand la corturi din motivul precizat mai devreme. Din pozele pe care le-au facut ei am vazut ca nu au prins chiar senin in varf [imi pare rau pentru voi], dar sunt sigura ca varful Bucura I a mai compensat cate putin :).

-spre varful Retezat-

Eh....si vineri a venit randul meu si al Irinei sa cucerim vf. Retezat. Initial se discuta daca sa stam toti in tabara sau sa coboram cu o zi mai devreme, dar acum nu imi pare deloc rau ca am luat, impreuna cu Irina, decizia de a pleca pe "coclauri". Baietii au ramas la corturi si au avut ocazia sa discute si sa faca ce le poftea inima. Si asa cum zicea si Irina, tare is curioasa sa aflu pe cine au barfit sau ce discutii interesante au avut. Asta pe langa statul la soare si fotografiatul avioanelor].

-eu pe vf. Retezat-

-Irina cautand pe harta unul din lacuri-

In fine.....noi am petrecut o zi superba. Am intalnit si oameni interesanti cu care am mai schimbat ceva vorbe pe traseul pana pe Retezat, am facut o sumedenie de poze, am studiat fiecare lac si varf vizibil de pe traseu [incluzand identificarea pe harta] si ne-am demonstrat si noua insine ca DA, putem face asta si singure :D. Pe varf am stat in jur de o ora. Am avut timp sa facem si cateva poze, sa mai vorbim si apoi sa ne hotaram sa ne intoarcem, nu de alta, dar sa nu ne dea ceilalti disparute. La intoarcere aceeasi poveste....mers incet si facut poze. Abia atunci am realizat dificultatea unor portiuni prin care se presupune ca am trecut si cu cateva ore mai devreme, dar am reusit sa trecem tefere peste si intr-un sfarsit am ajuns si noi inapoi la lacul Bucura unde ceilalti incepeau sa isi puna intrebari despre ceea ce facem noi. [Cu aceasta ocazie imi cer scuze ca i-am facut sa se ingrijoreze, dar nu imi pare rau :D . Am o imagine foarte clara a traseului si asta ma bucura :) ].

-vedere de pe vf Retezat-

-la intoarcere spre tabara-

-zona cu "Pericol"-

-in Saua Bucurei-

Si asta a fost ultima zi de stationare la lacul Bucura. Urmatoarea oprire: cabana Buta. Dupa un traseu de 3-4 ore de coborare, apoi urcare si iar coborare, am campat langa salvamont. O poienita superba din care am urmarit luna rasarind si luminand din ce in ce o mai mare parte din culmile ce ne inconjurau si am incercat sa gasim cat mai multe constelatii pe cer, dar din lipsa de foarte multe cunostinte cel putin eu m-am rezumat la a admira cerul incarcat de "mii si mii de stelute argintii" [asta e fragment din compunerile de clasele 1-4 :D ].

- cabana salvamont-

Dupa ceva piscaturi primite, in timp ce faceam mancare, de la gazulitele foarte agresive de pe acolo si apoi un somn linistit, fara vantul de la Bucura, in ziua urmatoare (sambata parca era) am coborat spre popasul Toplita unde urma sa ma stam o noapte de dragul companiei :). Dar aici nu am mai ramas chiar toti 7, Alex si TVA plecand mai departe la Petrosani de unde au luat trenul inapoi spre Iasi.

-in drum spre popas-

Ajunsi la popas, ne-am aprovizionat cu ceva carne si slanina si am facut, dupa atatea zile de visat, focul mult dorit la care am facut mancarea de data asta, lasand primusul sa se odihneasca. Momentul a fost unul special, am stat toti in jurul focului schimband cateva vorbe si facand nelipsitele glume. Cu siguranta a fost mai bine decat daca am fi acceptat sa utilizam aragazul de la pensiune. [si aici trebuie sa precizez ca imi pare foarte rau ca nu am facut poze cand incercam sa nu ramana carnea cruda].
Numai bine am terminat noi de mancat si odata cu venirea intunericului a inceput si o ploita marunta care ne-a determinat sa ne adapostim in corturi. Aici discutiile s-au intins pana tarziu in noapte, trecand foarte repede de la un subiect la altul si zumzaind la urechile Irinei care am aflat a doua zi ca incerca sa nu ne mai auda. [scuze Irina :D]
Si asa a venit si ultima zi a experientei noastre in Retezat in care ne-am deplasat cu microbuzul pana la Petrosani si de acolo cu trenul de Timisoara pana la Iasi. Eh...si in alea 12 ore ( sau cate au fost) dupa ceva vreme cam toata lumea a picat de oboseala, iar eu am profitat de moment si am facut ceva poze :D


Cam asta a fost tura de vara de anul acesta. Mai multe poze din Retezat am pus pe picasa: http://picasaweb.google.com/rodica.bozianu/RetezatRomania#
Ne-au mai ramas multe de vazut in Retezat si promitem sa ne intoarcem sa terminam de explorat tot ce se poate pe acolo, DAR pana atunci, in "tura de toamna" (cum am numit-o noi) vom merge din nou in Giumalau sa cucerim varful ce a ramas din iarna.
Yeeeeyyy......vom merge din nou in Giumalau :) Super :D

10 comentarii:

  1. Vai de cand asteptam postarea ta :D:X \m/
    Da imi place :D si pentru cei care citesc postarea va rog sa dati click pe poze ca sa le vedeti mai clar si mai mari.
    Si da, urmatoarea tura in plan e in Giumalau ca sa ne platim datoria :d

    RăspundețiȘtergere
  2. Ok, zic si eu Amin pentru Giumalau! >:D< :D >:D< Dupa cum echipament avem de acum, Muntele Ne Asteapta! fjkldfjlskdfjklasd - manifestare de bucurie.

    P.s. Deja simt aproape aerul de munte! Insa sa imi refac piciorul 100% ca altfel nu ma luati cu voi. :-< :p

    RăspundețiȘtergere
  3. Da Silviu...in sfarsit am terminat-o si eu de scris. Ca tare de mult am inceput ;))
    Si Codrin...echipament este, de picior ai tu grija sa nu mai faci vreo entorsa ceva sa treaca pana atunci si NU ai nici o scuza sa mai ratezi ture.
    ABIA ASTEPT SA AJUNG DIN NOU IN GIUMALAU :) :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Codrine daca nu vii in tura asta te bat de nu stii cei cu tine >:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Daca apuci sa te simti aproape de munte,
    Cand nimeni nu-ti va sta deloc in cale,
    Alege tot timpul ruta cea mai grea
    Si impovareaza-te cu daruire

    Sa-ti pierzi echilibrul prietene,
    aplecandu-ti capul la zambetul vantului
    caci atunci cand te pierzi de sine
    atunci apartii cu totul muntelui

    RăspundețiȘtergere
  6. SUPER TARE, Cosmine...SUPER TARE
    Si e foarte adevarat ce zici tu acolo...in a doua strofa...
    Se vede ca te-ai molipsit si tu .... si asta nu e un lucru deloc rau :D
    [cum zicea si Silviu....."te-ai molipsit rau. Acum mai ramane sa te molipsim de motoare;)) "]

    RăspundețiȘtergere
  7. Bine Cosmin. Ms de completare. :D

    ;)) [faci o cerere si se rezolva :D ]

    RăspundețiȘtergere
  8. hehe cosmine asteapta sa ne luam motoare si vezi ce te molipsesti matale atunci :))

    RăspundețiȘtergere
  9. btw imi place descrierea pe care o ai rodica aici pe blog la profil :D deci clar prima tura de motoare transfagarasanul va fi \m/:D

    RăspundețiȘtergere
  10. ms Silviu....astea au fost cuvintele care mi-au trecut prima data prin cap cand am hotarat sa mai scriu ceva despre mine :)

    RăspundețiȘtergere